Ce ne poate spune astrologia despre noi înşine?
Astrograma este o hartă a sferelor celeste aşa cum apar ele în momentul şi la locul naşterii cuiva. Fiecare horoscop este alcătuit din aceleaşi elemente: 12 semne zodiacale, opt planete, Soarele şi Luna. Totuşi, fiecare astrograma este diferită, pentru că oricând ordonarea acestor factori este diferită. Cu alte cuvinte, fiinţele umane sunt croite din aceleaşi matern prime, dar există o ordonare individuală a acestor energii, ce oferă marca unicităţii.
Unul dintre principalele argumente folosite de oponenţii astrologiei este acela conform căruia dacă destinele noastre sunt în vreun fel sau altul înscrise în poziţiile planetelor în momentul naşterii, atunci nu mai poate exista liber arbitru: trebuie să ne jucăm rolurile predestinate. Dar soarta ia multe aspecte. Unii o numesc providenţă sau karma. In termeni psihologici 1 se zice inconştient. Indiferent cum am numi-o, se
pare că ne asigură strictul necesar pentru dezvoltarea potenţialului propriu. Tot ceea ce ţine de personalitatea noastră este încifrat în prototipul nostru unic. Ne vom trăi vieţile potrivit nevoilor,abilităţilor, temerilor şi paradoxurilor naturii noastre, toate decurgând din dispoziţia noastră interioară. In acest sens, caracterul uman este fatalitate şi dacă nu ne cunoaştem propria natură, atunci cerurile nu pot fi învinuite pentru greşelile pe care le facem. Aşa cum spunea Shakespeare:
Dar omul ştie a-şi struni destinul Nu stelele-s de vină, scumpe Brutus, Supuşi de suntem, vina este-a noastră. Propriul horoscop ne descrie, prin urmare, natura interioară. Cu cât suntem mai puţin conştienţi de materialul din care suntem făcuţi, cu atât mai mare este probabilitatea să ne ciocnim ca orbii de situaţii în aparenţă „fatale”. De exemplu, cineva care nu întâlneşte fericirea în relaţiile personale şi are în mod constant parteneri nepotriviţi este probabil inconştient de faptul că ceva din sinea lui îl atrage spre astfel de relaţii. Complexele noastre inconştiente dau conturul propriilor alegeri într-o măsură mult mai mare decât voinţa noastră conştientă.
Aşa cum amprentele noastre digitale sunt unice, dar nu ne reprezintă în întregul nostru, nici astrograma nu ne poate descrie în întregime. Mai există un x-factor, cel mai bine descris ca „suflet”, care lucrează cu tiparul firii noastre şi nu poate fi analizat. Doi oameni născuţi la aceeaşi dată şi în acelaşi loc vor avea potenţiale şi caracteristici comune, dar fiecare va evolua cum îi va dicta propriul suflet.
Astrograma poate fi asemuită cu floarea soarelui: seminţele din roată nu seamănă deloc cu florile pe deplin deschise. Pentru a creşte şi a deveni la rândul lor flori, au nevoie de anumite condiţii. Foarte puţini dintre noi au crescut în „condiţii optime”, dar purtăm propria răspundere pentru dezvoltarea fiinţei noastre la deplina ci capacitate. In cel mai bun caz, astrograma ne poate arăta cum putem să ne dezvoltăm cel mai bine şi cum să trecem peste obstacolele ce ne stau în cale. Jung numea aceasta „procesul de individuaţie”.
